Oasele incheieturii mainii, Osteoartrita incheieturii mainii


Sus Un numar de 27 de oase constituie scheletul de baza al pumnului si mainii. Aceste oase sunt grupate in carpiene, metacarpiene si falange. Articulatia pumnuluicea mai complexa articulatie a corpului, este formata din 8 oase carpiene grupate in doua randuri, avand miscari foarte limitate intre ele.

Încheietura mâinii

De la radius spre ulna, randul proximal consta din osul scafoid, semilunar, piramidal si pisiform. In aceeasi directie, randul distal consta in oasele trapez, trapezoid, capitat si osul cu carlig.

Toate oasele carpiene participa la functionarea incheieturii mainii cu exceptia osului pisiform, care este un os sesamoid prin care trece tendonul muschiului flexor ulnar al carpienelor. Osul scafoid serveste ca legatura intre cele doua randuri si de aceea este mai vulnerabil la fracturi.

Căutare Informaţii despre durerea la încheietura mâinii Încheieturile mâinii sunt structuri complexe şi flexibile pe care le folosim permanent, motiv pentru care sunt predispuse la afecțiuni dureroase. Iată câteva dintre cauzele comune ale durerii de la încheietura mâinii și modul în care aceasta se poate trata în mod eficient. Tratează durerea Simptomele durerii la încheietura mâinii Durerea de la încheietura mâinii și durerea mâinii pot fi simțite în multe moduri diferite și pot avea un puternic impact negativ asupra calității vieții. Durerea de la încheietura mâinii te poate împiedica să desfășori activitățile cotidiene cum sunt ridicarea obiectelor, scrisul, tastarea sau plasarea greutății pe mâini sau pe încheietura mâinii.

Randul distal al oaselor carpiene este foarte puternic atasat de baza celui de-al doilea si al treilea metacarpian, formand o unitate fixa. Toate celelalte oasele incheieturii mainii unitati mobile se misca in relatie cu unitatea stabila. Mana contine 5 oase metacarpiene. Fiecare metacarpian prezinta o baza, trunchi, gat si oasele incheieturii mainii cap. Primul os metacarpian al policelui este cel mai scurt si mai mobil. Se articuleaza proximal cu osul trapez.

Celelalte 4 metacarpiene se articuleaza cu trapezoidul, capitatul si osul cu carlig, la nivelul bazei. Fiecare cap metacarpian se articuleaza distal cu falanga proximala a fiecarui deget.

Informaţii despre durerea la încheietura mâinii

Mana contine 14 falange. Fiecare deget contine 3 falange proximala, mijlocie si distala cu exceptia policelui care are doar doua falanage. Pentru evitarea confuziilor, fiecarui deget i se va spune dupa nume police, index, mediu, inelar si mic. Pielea si unghiile Sus Pielea care acopera fata dorsala a mainii este diferita de cea care acopera palma. Pielea de pe fata dorsala a mainii este subtire si pliabila.

Ea este atasata scheletului mainii prin tesut areolar larg in care se gasesc vene si vase limfatice. Acest fapt explica de ce edemul mainii se manifesta predominant pe fata dorsala. In plus, aceasta prindere larga a pielii o face mai vulnerabila la traumatisme si permite crearea unor bule oasele incheieturii mainii. Pielea suprafetei palmare a mainii este unica, avand functii speciale.

Pielea palmara este groasa si nu la fel de pliabila ca cea oasele incheieturii mainii pe fata dorsala. Este atasata puternic de fascia subcutanata prin numeroase fibre verticale. Aceste caracteristici cresc stabilitatea pielii pentru ca functia de apucare sa fie realizata adecvat. Pielea este mai ferm ancorata de structurile profunde la nivelul crestelor palmare; acest lucru are importanta clinica, cand se planifica incizia chirurgicala pentru a minimaliza contracturile pielii.

In contrast fata de pielea fetei dorsale, pielea fetei palmare este vascularizata prin numeroase ramuri verticale mici, pornite din vasele digitale comune. De aceea, formarea bulelor palmare este limitata. In plus, pielea suprafetei palmare a mainii contine un numar foarte mare de receptori senzitivi, esentiali pentru functionarea normala a mainii.

Unghiile reprezinta apendici speciali ai pielii derivati din epiderm. Acestea cresc dintr-o matrice germinala localizata la baza falangei distale.

Încheietura mâinii Ce este încheietura mâinii? Încheietura mâinii este o articulație complexă, care leagă oasele antebrațului de cele ale mâinii. Ea permite flexarea și mișcări de extensie ale mâinii. Dacă încheietura mâinii este utilizată prea mult prin mișcări repetitive, se poate ajunge la deteriorarea sau chiar la limitarea posibilităților de mișcare. Încheietura mâinii este formată din oase prinse împreună de ligamente, și din mușchii și nervii asociați care permit mobilitatea.

Matricea unghiala situata distal fata de lunula, poarta numele de matrice sterila; este foarte bine vascularizata, lucru care ii confera culoarea roz. Intreaga matrice unghiala este in contact foarte strans cu periostul falangei distale; de aceea, este vulnerabila la leziuni in cazul unei fracturi a falangei.

Osteoartrita incheieturii mainii

Fascia palmara si compartimentele profunde Sus Fascia palmara consta intr-un tesut fibros rezistent aranjat in fibre longitudinale, transverse, oblice si verticale. Fibrele longitudinale isi au originea la nivelul articulatiei pumnului din tendonul longitudinal palmar, cand acesta exista.

Aceste fibre se extind pana la baza fiecarul deget, unde fibre mai mici se extind distal si se ataseaza la tesuturi. Acest aranjament de fibre formeaza flexorul fibros si sistemul de flexie al fiecarui deget. Fibrele transverse sunt concentrate in mijlocul palmei. Ele sunt asociate cu fibrele longitudinale si ajuta la flexia degetelor.

Fibrele verticale ale fasciei palmare se ataseaza la dermul pielii palmare. Profund, la nivelul fibrelor longitudinale si transverse, fibrele verticale se unesc intr-un sept si se ataseaza metacarpienelorformand 8 compartimente diferite pentru tendoanele flexorilor si pachetul neurovascular al fiecarui deget.

Un compartiment comun central este localizat proximal la nivelul palmei. Degetele contin doua benzi fasciale de importanta clinica. Acestea sunt ligamentul Grayson si ligamentul Cleland, care sunt localizate ventral si dorsal de pachetul neurovascular al fiecarui deget.

Cunostintele despre oasele incheieturii mainii fibrelor fasciei palmare si a compartimentelor profunde sunt cruciale pentru identificarea structurilor in timpul procedurilor precum fasciectomia palmara pentru boala Dupuytren. Nervii Sus Mana este inervata de 3 nervi: nervul median, ulnar si radial. Fiecare dintre acestia prezinta componente senzitive si motorii. Oasele incheieturii mainii ale distributiei clasice a nervilor sunt mai degraba o regula decat o exceptie.

Pielea antebratului este inervata median - de nervul medial antebrahial cutanat si lateral - de nervul lateral antebrahial cutanat. Nervul median este responsabil pentru inervarea musculaturii implicate in miscarile fine si functia de prindere a mainii.

Acesta isi are originea in fibrele laterale si mediale ale plexului brahial C5-T1.

Oasele mainii

La nivelul antebratuluiramurile motorii inerveaza muschii pronatori si flexori ai mainii. Ramura anterioara interosoasa inerveaza, de asemeni, muschii flexori si pronatori. Proximal fata de articulartia pumnului, ramura palmara cutanata ofera senzatii eminentei tenare. Pe masura ce nervul median trece prin canalul carpianramurile motorii recurente inerveaza musculatura tenara.

De asemeni, inerveaza musculatura indexului si a degetelui mediu. Ramurile digitale senzoriale inerveaza policele, indexul, degetul mediu si maginea radiala a inelarului.

Os în articulația încheieturii

Nervul ulnar este responsabil pentru inervarea musculaturii oasele incheieturii mainii in functia de apucare a mainii. Isi are originea in fibrele mediale ale plexului brahial C8-T1. Ramurile motorii inerveaza muschi flexori ai inelarului si degetului mic.

Proximal fata de articulatia pumnuluiramura cutanata palmara ofera inervatie eminentei hipotenare. Ramura dorsala, care trimite ramuri spre antebratul distal, si trunchiul principal, inerveaza portiunea ulnara a fetei dorsale a mainii si degetului mic si o parte a inelarului. La nivelul mainii, ramurile superficiale formeaza nervii digitali, care inerveaza degetul mic si latura ulnara a inelarului. Ramurile motorii profunde trec prin canalul Guyon alaturi de artera ulnara. Inerveaza musculatura hipotenara, toti muschii interososi, muschii adductori si flexori.

Sari la navigare Sari la căutare Carpul, regiunea palmară şi degetele mâinii Regiunea carpiană numită și carp Carpus sau regiunea articulară a mâinii Regio articularis manuscunoscuta în clinica sub denumirea de gâtul mâinii, pumn, încheietura mâinii, este un segment al membrului superior cuprins între antebraț și mână. Corespunde oaselor carpului și articulației radiocarpiene. Are o formă turtită anteroposterior. Este delimitată de un plan proximal ce trece deasupra capului ulnei și altul distal, constituit de retinaculul flexorilor. Regiunea carpiană carpul prezintă două fețe: una oasele incheieturii mainii, acoperită de mușchii extensori ai mâinii și degetelor și una anterioară palmarăcare formează șanțul carpului.

Nervul radial este responsabil pentru inervarea extensorilor pumnului, care controleaza pozitia mainii si o stabilizeaza. Isi are originea in fibrele posterioare ale plexului brahial C6-C8. La nivelul cotului, ramurile motorii inerveaza muschii brahiradiali si extensorul brahial al carpului. La nivelul antebratului proximal, nervul radial se divide in ramuri superficiale si profunde. Ramurile posterioare profunde interosoase inerveaza toata musculatura compartimentului extensor. Ramurile superficiale inerveaza senzitiv portiunea radiala a fetei dorsale a mainii, fata dorsala a policelui si oasele incheieturii mainii a indexului, degetului mediu, jumatatea radiala a inelarului proximal fata de articulatia distala interfalangiana.

Musculatura si tendoanele Musculatura manii este impartita in doua grupe: intrinseca si extrinseca. Muschii intrinseci sunt localizati in interiorul mainii, iar cei extrinseci sunt localizati proximal la nivelul antebratului si se insereaza la nivelul scheletului mainii prin tendoane lungi.

oasele incheieturii mainii

Extensorii extrinseci Muschii extensori sunt oasele incheieturii mainii extrinseci, cu exceptia unuia singur care este implicat in extensia articulatiei interfalangiene. Toti muschii extensori extrinseci sunt inervati de nervul radial. Acest grup de muschi consta in trei extensori ai articulatiei pumnului si un grup mare de extensori ai policelui si degetelor. Muschiul extensor scurt radial al carpului este principalul extensor al articulatiei pumnului, alaturi de extensorul lung radial al carpului si extensorul ulnar al carpului care realizeaza deviatia radiala si respectiv ulnara.

Primul isi are insertia la baza metacarpianului III, iar ultimii doi se insereaza la baza celui de-al doilea si al cincilea metacarpian. Extensorul comun al degetelor, extensorul propriu indexului si extensorul degetului mic, oasele incheieturii mainii extensia degetelor. Ei isi au insertia la baza falangei mijlocii si la baza falangei distale. Abductorul policelui, extensorul oasele incheieturii mainii al policelui si extensorul lung al policelui determina extensia acestuia.

Anatomia mainii

Insertia lor se gaseste la baza metacarpianului I, falanga proximala si, respectiv, falanga distala a policelui. Retinaculul extensorilor previne supraintinderea tendoanelor de la nivelul incheieturii si separa tendoanele in 6 compartimente. Extensorii comuni ai degetelor prezinta o serie de tendoane pentru fiecare deget in parte, avand un corp muscular comun si cu punti intertendinoase intre ele.

Indexul si degetul mic au fiecare functii de extensii independente prin extensorul propriu al indexului si extensorul degetului mic. Flexorii extrinseci Flexorii extrinseci constau in 3 flexori ai incheieturii si un grup mare de flexori ai policelui si degetelor.

Acestia sunt inervati de nervul median, cu exceptia flexorului ulnar al carpului si a flexorului digital profund al inelarului si degetului mic care sunt inervati de nervul ulnar. Insertia lor se afla la baza metacarpianului III, baza metacarpianului V si, respectiv, fascia palmara.

Flexorul ulnar al carpului este in primul rand un deviator ulnar. Cei 8 flexori digitali sunt impartiti oasele incheieturii mainii grupe superficiale si profunde. Alaturi de flexorul lung al policelui, care se insereaza la nivelul falangei distale a policelui, acestia trec prin canalul carpian pentru a asigua flexia articulatiilor interfalangiene.

oasele incheieturii mainii

La nivelul palmei, tendonul flexorului superficial al degetelor se gaseste alaturi de tendonul profund. Apoi se divide la nivelul falangei proximale si se reuneste dorsal cu tendonul profund pentru a se insera la nivelul falangei mijlocii.

Flexorul digital profund perforeaza tendonul superficial pentru a se insera la nivelul falangei distale. Relatia dintre tendoanele flexorilor si articulatia pumnuluiarticulatia metacarpofalangiana si cea interfalangiana este mentinuta printr-un sistem reticulat care previne efectul de supraintindere. Muschii intrinseci Muschii intrinseci se gasesc in totalitate la nivelul mainii. Ei sunt impartiti in 4 grupe: tenara, hipotenara, lumbricala oasele incheieturii mainii muschii interososi.

Grupul tenar consta in adductorul scurt al policelui, flexorul scurt al policeluiopozantul policelui si muschii adductori ai policelui.

Toti sunt inervati de ramuri ale nervului median, cu exceptia adductorilor policelui si capatului profund al flexorului scurt, care sunt inervati de nervul ulnar. Acestia isi au originea la nivelul retinaculului flexorilor si oaselor carpiene, si se insera la nivelul falangei proximale a policelui. Grupul hipotenar consta in: palmarul scurt, abductorul degetului mic, flexorul degetului mic, opozantul degetului mic.

Toti acesti muschi sunt inervati de nervul ulnar. Acest grup de muschi isi are originea in retinaculul flexorilor si oasele carpiene, si se insera la baza falangei proximale a degetului mic. Muschii lumbricali contribuie la flexia articulatiilor oasele incheieturii mainii si la extensia articulatiile interfalangiene.

Ei isi au originea in tendoanele flexorilor digitali profunzi la nivelul palmei si se insera la nivelul aspectului radial al tendoanelor extensorilor la nivelul degetelor.

Lumbricalii indexului si ai degetului III sunt inervati de ramuri din nervul median, cât durează articulațiile ai inelarului si degetului mic sunt inervati de ramuri din nervul ulnar. Grupul interosos consta in 3 muschi ventrali si 4 dorsali, care sunt inervati de nervul ulnar.

oasele incheieturii mainii

Ei isi au originea la nivelul oasele incheieturii mainii si formeaza niste benzi laterale impreuna cu lumbricalii. Interososii dorsali realizeaza adductia degetelor, in timp ce interososii ventrali realizeaza adductia degetelor spre axul mainii.

oasele incheieturii mainii

Articulatiile Sus Articulatia pumnului este una complexa, multiarticulara, care permite o gama larga de miscari in flexie, extensie, circumductie, deviere radiala si deviere ulnara. Articulatia radioulnara distala permite pronatia si supinatia mainii prin rotatia radiusului in jurul ulnei. Oasele incheieturii mainii radiocarpiana include capetele proximale osoase ale carpienelor si capatul distal al radiusului. Randul proximal al carpienelor se articuleaza cu radiusul si ulna permitand astfel miscari de extensie, flexie, deviere ulnara si deviere radiala.

Aceasta articulatie este sustinuta de un set extrinsec de compoziția glucozamină a medicamentului Preț palmare puternice, care pornesc de la radius oasele incheieturii mainii ulna.

Pe fata dorsala, este sustinuta de un ligament intercarpian dorsal, aflat intre scafoid si osul triunghiular, si de ligamentul radiocarpian dorsal.