Rata durerii articulare după accident vascular cerebral.


Ovidiu Băjenaru, Președinte Comisia de Neurologie și Neurologie Pediatrică a Ministerului SănătățiiAcest ghid general cuprinde 3 ghiduri specifice destinate diferitelor subtipuri majore de accidente vasculare cerebrale și modului specific de diagnostic și tratament în funcție de etapa de evoluție AVC ischemice și hemoragice, prevenție primară, managementul în timpul AVC acut, prevenția secundară și tratamentul de recuperare neurologică după AVC Traducerea a fost realizată de către Conf.

Cristina Tiu, Dr. Florina Antochi și Dr. Mihai Vasile.

Rata durerii articulare după accident vascular cerebral

Prin hotărârea cu unanimitate de voturi a Adunării Generale a Societății de Neurologie din România din data de 15 maila propunerea făcută de către Comitetul Director al Societății, s-a hotărât că prevederile acestui ghid sunt în totalitate valabile pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor citate și în România. Al 2-lea ghid se referă la AVC hemoragice și are 2 părți:A.

Proiectul textului acestui ghid a fost redactat de un colectiv alcătuit din Prof.

Ana Câmpeanu și Prof. Mihaela Simu; textul final a rezultat în urma dezbaterilor în adunarea generală a Societății de Neurologie din România din data de 15 maia proiectului propus de către Comitetul Director al Societății. Forma finală a textului a fost adoptată cu unanimitate de voturi de către Adunarea Generală a Societății de Neurologie din România la data mai sus menționată. Traducerea a fost efectuată de către Dr.

Florina Antochi și Prof. Mihaela Simu. La propunerea Comitetului Director al Societății Române de Neurologie, adunarea generală a Societății din data de 15 Rata durerii articulare după accident vascular cerebral a hotărât că prevederile acestui ghid sunt aplicabile și în țara noastră, motiv pentru care s-a cum să tratezi durerile articulare la nivelul picioarelor aplicarea sa și în practica medicală din România.

Al 3-lea ghid se referă la tratamentul de recuperare și neuroreabilitare după AVC. Cristian Dinu Popescu, Dr. Viorica Mihailovici, Dr. Valentin Bohotin, Dr. Bogdan Ignat, Dr. Alexandrina Rotar, Conf. Aurora Constantinescu, Dr. Doru Baltag; textul final a rezultat în urma dezbaterilor în adunarea generală a Societății de Neurologie din România din data de 15 maia proiectului propus. Textul integral al acestor ghiduri a fost analizat și aprobat și de către experții externi din România, aparținând altor specialități decât neurologia din România, care au responsabilități în realizarea unor prevederi limitate în situații particulare, din aceste ghiduri.

Toți acești experți externi au asociat acordului lor și câte o declarație prin care arată că nu au nici un fel de interese personale particulare în relație cu realizarea acestor ghiduri.

Experții externi care au avizat prezentul ghid sunt:— Prof. Mircea Cinteza - medic primar cardiolog și medic primar de medicină internă; Stefan Florian - medic primar neurochirurg; Elena Copaciu - medic primar ATI; Delia Cinteza - medic primar medicină de recuperare. Prima actualizare a recomandărilor a fost publicată în [2].

În EUSI a decis ca un grup mai mare de autori să pregătească următoarea actualizare.

Membrii grupului de redactare s-au reunit la Heidelberg, Germania pentru 3 zile în decembrie pentru a finaliza noile recomandări. Membrii Comitetului de Redactare au fost împărțiți în 6 grupuri pentru subiecte diferite. Fiecare grup a fost prezidat de doi colegi, și a inclus până la încă cinci experți.

Pentru a evita subiectivismul sau conflictele de interese niciunul dintre președinți nu a fost implicat major în studii clinice sau alte studii discutate în grupul respectiv. În plus, un formular detaliat de declarare a conflictelor de interese se află în dosarul editorului revistei și este atașat versiunii electronice a acestui articol. Totuși, datorită numărului mare de autori, declarațiile detaliate nu se regăsesc în articolul tipărit.

Aceste ghiduri acoperă atât accidentul vascular cerebral ischemic cât și atacurile ischemice tranzitorii AITcare sunt acum considerate ca fiind o singură entitate.

  1. Vestea buna este ca acestea pot fi tratate si prevenite.
  2. Sindromul dureros regional complex reprezinta cauza cea mai frecventa de durere, care poate afecta atat umarul, dar si alte regiuni ale corpului.
  3. Ce este artrita articulațiilor degetelor

Dacă recomandările diferă pentru cele două afecțiuni, se va menționa în mod explicit; dacă nu, recomandările sunt valabile pentru ambele afecțiuni. Există sau sunt în pregătire ghiduri separate pentru hemoragia intracerebrală [3] și hemoragia subarahnoidiană. Clasele de evidență și nivelurile de recomandări folosite în aceste ghiduri sunt definite în funcție de criteriile Federației Europene a Societăților Neurologice EFNS Tabelul 1, Tabelul 2.

Manuscrisul acoperă adresarea pacienților și managementul în urgență, serviciile de unitate neurovasculară, diagnosticul, prevenția primară și secundară, tratamentul general al accidentului vascular cerebral, tratamentele specifice incluzând managementul acut, managementul complicațiilor și recuperarea.

Modificările ghidurilor antrenate de publicarea de noi date vor fi continuu incluse în versiunea on-line care se găsește pe website-ul ESO www.

Cititorul este sfătuit să utilizeze versiunea on-line în luarea deciziilor importante. Există diferențe de prevalență, incidență și mortalitate între țările din Estul și respectiv Vestul Europei. Aceste diferențe pot fi explicate prin diferențele între factorii de risc, în special a hipertensiunii arteriale, ducând la apariția unor AVC mai severe în țările din Estul Europei [5]. Între țările din vestul Europei se observă diferențe regionale. AVC reprezintă cea mai importantă cauză de morbiditate și dizabilitate pe termen lung în Europa, iar modificările demografice au dus la o creștere atât a incidenței cât și a prevalenței acestei.

Rata durerii articulare după accident vascular cerebral

AVC reprezintă medicament pentru durere în articulațiile piciorului doua cauză de apariție a demenței și cea mai frecventă cauză de epilepsie la vârstnici, precum și o cauză frecventă de depresie [6, 7].

Mai multe ghiduri și recomandări cu privire la managementul AVC sau de management al unor aspecte specifice ale AVC-ului Rata durerii articulare după accident vascular cerebral fost publicate în ultimul deceniu [2, ]. Mai recent, declarația revizuită de la Helsingborg s-a focalizat asupra standardelor de Rata durerii articulare după accident vascular cerebral și asupra nevoilor de cercetare din Europa [19].

Informarea și educarea publicului:Recomandări:— Programele educaționale de creștere a capacității de identificare și recunoaștere a AVC de către populație sunt recomandate clasa II, nivel B Conceptul "timpul înseamnă creier" înseamnă că tratamentul AVC -ului trebuie să fie considerat o urgență.

GHID 02/09/ - Portal Legislativ

De aceea, evitarea întârzierilor trebuie să fie principalul deziderat Rata durerii articulare după accident vascular cerebral faza acută prespitalicească a managementului accidentului vascular cerebral. Aceasta are multiple implicații în ceea ce privește recunoașterea semnelor și simptomelor accidentului vascular cerebral de către pacient, rude sau de către cei prezenți, natura primului contact medical și mijloacele de transport la spital.

Întârzierile în timpul managementului acut al AVC au fost identificate la diferite niveluri [20]:— La nivel populațional - întârzieri în recunoașterea simptomelor de AVC și în contactarea serviciilor de urgență Studiile au identificat factori demografici, sociali, culturali, comportamentali și clinici asociați cu o întârziere, prin prelungirea timpului prespitalicesc, factori care vor trebui să reprezinte ținte ale campaniilor educaționale [23, 24].

Rata durerii articulare după accident vascular cerebral

Intervalul de timp scurs de la debutul simptomatologiei până la apelarea serviciilor medicale reprezintă partea predominantă a întârzierii de cauză prespitalicească []. Principalele motive pentru contactarea întârziată sunt reprezentate de lipsa de recunoaștere a simptomelor de AVC, a gradului lor de severitate dar și un grad de refuz al bolii și speranta că simptomele se vor ameliora.

Acest lucru sugerează că acțiunea de educare a populației în recunoașterea simptomelor de AVC și schimbarea atitudinilor față de AVC-ul acut, poate reduce timpul scurs de la debutul simptomatologiei și până la implicarea serviciilor medicale de urgență. De cele mai multe ori contactul este realizat de un membru al familiei și mai rar de pacient [].

Astfel, initiativele de informare și educare trebuie să fie directionate atât asupra pacientilor cu risc crescut de AVC dar și asupra persoanelor din jurul acestora. Recunoașterea AVC-ului depinde atât de factorii demografici și socio-culturali cât și de nivelul de cunoștințe al personalului medical. Cunoașterea semnelor de alarma pentru AVC variază foarte mult, în funcție de simptomatologie și depinde și de modul de formulare a intrebarilor adică deschise sau cu variante multiple [31, 32].

În multe cazuri primul contact cu aceste servicii medicale de urgență se face printr-un membru al familiei sau prin medicul de familie.

Exista viata dupa AVC

Unele studii au arătat că pacienții cu o bună cunoaștere a simptomelor de AVC nu ajung mai devreme la spital. Cele mai frecvent utilizate surse de informații sunt mass-media [], rudele sau prietenii cu cunoștinte în domeniu, Rata durerii articulare după accident vascular cerebral rar apelându-se la surse de informare precum tratatele medicale sau medicii generalisti [].

Sursele de informare apelate variaza cu vârsta; astfel, vârstnicii obțin informații din campaniile de sănătate sau de la medicul generalist, în timp ce tinerii preferă informațiile de la TV []. Studiile intervenționale au măsurat efectul educației în recunoașterea simptomelor de AVC. În șase studii intervenția a fost un program educațional combinat adresat populației, cadrelor medicale și paramedicilor, în timp ce în 2 studii aceste programe educaționale s-au adresat doar populatiei.

Rata durerii articulare după accident vascular cerebral

Toate studiile au avut un design pre- și post-AVC. Utilizarea trombolizei a crescut după desfășurarea programului educațional în grupul intervențional al studiului Temple, dar doar pentru următoarele 6 luni după finalizarea programului [51].

Durerea postaccident vascular cerebral - PostAVC

Acest aspect sugereaza faptul că programele educaționale populaționale trebuie să fie repetate pentru a menține o atenție crescută a populației asupra AVC-ului. Programele educaționale trebuie să vizeze atât paramedicii cât și personalul din departamentul de urgență, astfel încât să îmbunătățească identificarea și să grăbească transferul către spital [53]. Programele destinate paramedicilor cresc cunoștințele despre AVC, deprinderile clinice și capacitatea de comunicare și scad întârzierile de cauze prespitalicești [54].

Programele de educație privind noțiunile de bază în AV destinate studenților la medicină din primul an de facultate au fost asociate cu un grad crescut de reținere a cunoștințelor [55].

Durerea postaccident vascular cerebral

Valoarea educațională a programelor postuniversitare este una general recunoscută, dar programele de educație destinate specialiștilor în AVC sunt extrem de heterogene în țările europene. Cu scopul de a compensa această heterogenitate și de a crește numărul de specialiști în îngrijirea AVC, unele Rata durerii articulare după accident vascular cerebral precum Marea Britanie și Franța au dezvoltat și implementat o curiculă națională.

Alte țări au optat doar pentru o educare în cadrul pregătirii generale în specialitate. Tratamentul de succes pentru pacientul cu AVC trebuie să înceapă prin recunoașterea de către populația generală cât și de specialiști a faptului că acesta reprezintă o urgență medicală, similar cu Infarctul de miocard sau traumatismele [56].

În practică se cunoaște că majoritatea pacienților cu AVC ischemic nu primesc tratament cu activator recombinat de plasminogen tisular rtPA deoarece nu ajung în timp util la spital [22, 36 ,57 ,58].

Atunci când pacientul are niște simptome ce sugerează AVC, pacientul sau familia acestuia trebuie să anunțe serviciul medical de urgență care trebuie să aibă un algoritm electronic validat pentru diagnosticul de AVC prin intermediul întrebărilor din interviul telefonic [33, 59].

Dispecerii și paramedicii trebuie să fie capabili să pună diagnosticul de AVC apelând la instrumente simple precum testul Face-Arm-Speech [60].